500 ani – Sfantul Nifon – Patriarh al Constantinopolului

La inceputul veacului al XVI-lea, Biserica din Tara Romaneasca a fot reorganizata si carmuita – pentru o scurta perioada de timp – de catre un fost patriah ecumenic, Nifon II care, dupa moarte, a fost trecut in randul sfintilor. Stiri despre viata lui aflam in lucrarea istorico-aghiografica intitulata: Viata si traiul sfintiei sale parintelui nostru Nifon, patriarhul Tarigradului (Constantinopolului), scrisa de Gavriil Protul, adeca mai marele, sau intaiul intre egumenii manastirilor ortodoxe din Muntele Athos, in nordul Greciei. De aici aflam ca viitorul patriarh s-a nascut in tinutul Peloponez in sudul Greciei, prin anii 1434-1440, primind din botez numele Nicolae. A invatat carte greceasca si slavoneasca la cativa dascali renumiti ai vremii, intre care si unul cu numele Zaharia din localitatea Arta, in Grecia. In curand a imbracat “ingerescul chip” al calugariei, primind potrivit pravilei, numele Nifon, dupa care a fost hirotonit intru iero-diacon. La scurta vreme, Zaharia, cu tanarul sau ucenic si alti frati s-au refugiat din cauza turcilor, in Albania, gasind adapost la Dirachion, apoi la Croia (Kruja), la curtea despotului Gheorghe Kastrioti (Scanderbeg), unul din marii luptatori pentru apararea acestei tari in fata primejdiei tot mai amenintatoare a turcilor. In Croia a fost hirotonit ieromonah. In anul 1466 sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a atacat Albania, izbutind sa-si intinda stapanirea pana la tarmurile Marii Adriatice. In fata ostilor turcesti pustiitoare, Zaharia si Nifon au parasit aceasta tara, refugiindu-se in cetatea Ohrida, fiind primiti in manastirea Maicii Domnului. Dupa moartea indrumatorului sau Zaharia, tanarul ieromonah Nifon s-a dus sa-si gaseasca mangaierea sufleteasca in manastirile Sfantului Munte Athos. A stat o vreme la Cutlumus, manastire ctitorita de domnii Tarii Romanesti, in pestera Crit, in Marea Lavra, ctitorita de Sfantul Atanasie Atonitul si in cele din urma la manastirea Dionisiu.

Din linistea acestei manastiri atonite, invatatul si smeritul ieromonah Nifon a fost chemat la inalta slujire arhiereasca, in scaunul de mitropolit al Tesalonicului, in anul 1483. Dupa o pastorie de numai trei ani, Dumnezeu a randuit sa fie chemat la o vrednicie si mai mare, cea de patriarh ecumenic la Constantinopol. Dar aici stapaneau acum turcii, care cucerisera orasul marelui imparat Constantin cel Mare in anul 1453, cand au prefacut in moschee o multime de biserici crestine, incepand cu minunata ctitorie a imparatului Justinian, catedrala Sfanta Sofia, toti preotii si dreptcredinciosii crestini traind in grea stramtoare. Asa se face ca numai dupa doi ani de pastorie, adica in anul 1488, sultanul Baiazid II l-a indepartat din scaun. Parasind Patriarhia, Nifon s-a asezat in manastirea Sfantului Ioan Prodromul (Botezatorul) din insula aflata in fata orasului Sozopolis (in Bulgaria de azi). Aici a zidit un schit cu hramul Sfantul Nicolae, in apropiere de tarmul Marii Negre, pe care l-a inchinat manastirii mai sus pomenite.

A petrecut aici opt ani, in rugaciune si liniste, pana in anul 1469, cand a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei ecumenice. Dar si aceasta noua pastorie n-a durat decat doi ani si cateva luni, caci a fost scos din scaun de turci si trimis in exil la Adrianopol, la biserica cu hramul Sfantul Stefan.

Aici l-a cunoscut domnitorul Radu cel Mare al Tarii Romanesti (1495-1508). Impresionat de invatatura lui, dar si de virtutile cu care era impodobit, a cerut ingaduinta stapanirii turcesti sa-l aduca in Tara Romaneasca, spre a se folosi de cunostintele si priceperea lui, in vederea reorganizarii bisericesti, pe care urmarea sa o faca in tara sa. Si astfel, in primavara anului 1503, fostul patriarh vine in Tara Romaneasca. A fost primul intre numerosii patriarhi rasariteni care vor veni apoi, secole de-a randul, prin tarile noastre, dupa ajutoare materiale. A convocat de indata, – probabil la Targoviste, unde era resedinta domnului – “pre toti egumenii de la toate manastirile Tarii Ungrovlahiei si tot clirosul Bisericii si facu sabor mare de-npreuna cu domnul si toti boierii, cu preotii si cu mirenii… Si tocmi toate obiceiurile pre pravila si pre asezamant Sfintilor Apostoli. Deci hirotoni si doi episcopi si le deade si eparhie hotarata, care cat va birui; si invata cum vor purta grija si cum vor paste oile cele cuvantatoare carele sunt date-si in seama, ca sa se inderepteze toata tara de la arhierei”. Era, deci, un adevarat program de reorganizare a vietii bisericesti din Tara Romaneasca pe baza canoanelor si a vechilor randuieli bisericesti. Cei mai multi istorici socotesc ca acum s-ar fi hotarat infiintarea episcopiilor de la Ramnic si Buzau. Pentu ca biograful sau Gavriil Protul nu scrie nimic in legatura cu alegerea vreunui mitropolit, se presupune ca insusi Nifon si-a rezervat pentru sine conducerea treburilor Mitropoliei.

Sederea lui Nifon in Tara Romaneasca a fost de scurta durata, caci a ajuns la neintelegeri cu domnitorul Radu cel Mare, pentru ca nu aprobase casatoria surorii acestuia cu un boier moldovean, intrucat era impotriva canoanelor si randuielilor bisericesti. De aceea, in vara anului 1505 a parasit Tara Romaneasca, indepartandu-se spre Sfantul Munte Athos. A stat o vreme in manastirile Vatoped, apoi la Dionisiu. Gavriil Protul descrie si traiul sau in aceste doua manastiri prin cuvintele: “Cat petrecu acolo, in toate era intocmai cu alti frati, si cu mancarea si cu postul si cu osteneala si fara de preget, atata cat le era altor frati rusine de smerenia si de nevointa lui; ca era tuturor chip de invatatura si de mustrare si se nevoia spre toate ascultarile… Si pe multi din pagani, turci, armeni si de alte eresuri, i-a intors de i-a botezat si i-a uns cu Sfantul Mir si i-a adus in credinta cea adevarata a pravoslaviei (Ortodoxiei, n.n.) – mai mult de 4000 de suflete. Iar pe cati misei au miluit si saraci si cati au scos din robie aceia n-au numar; asa era de milostiv si bun tuturor si dumnezeiesc si dirept”. Si-a dat obstescul sfarsit la manastirea Dionisiu la 11 august 1508.

Dupa trecerea a sapte ani, evlaviosul domnitor Neagoe Basarab (1512-1521), care purtase de grija lui Nifon in timpul neintelegerilor sale cu Radul cel Mare, a trimis o solie la manastirea Dionisiu, ca sa ceara pentru o vreme osemintele lui, spre a fi aduse in tara, “ca sa curateasca si sa tamaduiasca greseala Radului Voda”. Egumenul si soborul au indeplinit rugamintea domnului muntean, incat osemintele patriarhului au fost aduse la noi in tara, fiind primite cu mare bucurie. Au fost puse deasupra mormantului lui Radu cel Mare, facandu-se rugaciuni pentru iertarea lui. Apoi au fost asezate intr-o frumoasa racla de argint poleit cu aur, impodobita cu pietre scumpe si cu email – in forma unei bisericute cu cinci turle – daruita de Neagoe Voda, dupa care au fost inapoiate manastirii Dionisiu. Calugarii de aici, adanc miscati de darul domnului roman, i-au trimis capul sfantului si o mana, pe care el le-a daruit minunatei sale ctitorii de la Curtea de Arges. Au stat aici pana in anul 1949, cand au fost duse in catedrala mitropolitana, cu hramul Sfantului Dumitru, din Craiova.

La 16 august 1517, a doua zi dupa sfintirea manastirii lui Neagoe Voda din Curtea de Arges, de fata fiind si patriarhul ecumenic Teolipt I, a avut loc canonizarea lui Nifon, adica trecerea sa in randul sfintilor, prima despre care se stie ca s-ar fi facut la noi in tara. S-a hotarat ca pomenirea lui sa se faca in ziua mortii sale, adica la data de 11 august a fiecarui an.

Curand dupa moarte, Gavriil Protul, la indemnul lui Neagoe Basarab, i-a scris viata, in limba greceasca; aceasta s-a tradus apoi in slavoneste, iar mai tarziu in romaneste. Nu cunoastem nimic din prima “slujba” a patriarhului Nifon, intocmita cu prilejul canonizarii. Abia pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, egumenul Partenie de la Arges a cerut “slujba” sa la manastirea Dionisiu. A fost alcatuita atunci de catre un cunoscut autor de vieti de sfinti, Nicodim Aghioritul († 1809), fiind tradusa in romaneste de episcopul Iosif al Argesului si tiparita la Sibiu in anul 1806; mai tarziu a fost retiparita de cateva ori. In Mineiul grecesc a fost introdus pentru prima oara in cel tiparit la Constantinopol in 1843, apoi in Mineiul romanesc tiparit la Manastirea Neamt in anul 1847 si intr-o editie sinodala in 1894. Cu toate acestea, Sfantul Nifon se bucura mai mult de o “cinstire locala”, la Muntele Athos si in Tara Romaneasca.

Sa ne rugam acestui sfant care a trait pe pamant romanesc si din ale carui moaste o parte se gasesc la Craiova, ca sa mijloceasca inaintea lui Dumnezeu pentru poporul roman dreptcredincios, pentru pace si buna intelegere intre neamuri.

Acestea sunt cateva aspecte din viata lui.
La Craiova, in Catedrala metropolitana Sf. Dumitru, se gasesc sfintele moaste(capul si mana dreapta) ale Sf. Nifon , le-am vazut si am pus mana pe ele. In aceasta seara am participat la slujba de comemorare, slujita de Mitropolitul Olteniei Irineu.
Slujba a fost impresionanta si a fost urmata de o procesiune.

Advertisements

2 Responses to 500 ani – Sfantul Nifon – Patriarh al Constantinopolului

  1. ELENA says:

    ELENA IMPREUNA CU FAMILIA SE ROAGA LA ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA MANASTIREA PRODROMU PRIN PREASFINTUL PARINTE PETRONIU PENTRU SANATATE ,SPOR IN CASA, INTELEGERE ,SCAPARE DE DATORII RESTANTE,GINDURI BUNE MATUSILOR ,UNCHILOR ,NEPOTI SI NEPOATE,VECINI.AJUTA-NE DOAMNE SI APARA-NE DE ORICE PRIMEJDIE SI NECAZ

  2. elena says:

    rugaciune ;;ELENA IMPREUNA CU SOTUL SI CEI DOI COPII CARE SE ROAGA LA ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA ACEASTA SFINTA MANASTIRE PRIN PREASFINTII SAI PARINTI DUHOVNICI PENTRU SANATATE ,SPOR IN CASA ,LUMINAREA MINTII ,DEZLEGARE DE BLESTEME ,DE FARMECE SI VRAJI SI INDEPARTAREA TUTUROR DIN CASA SI FAMILIA NOASTRA ,SCAPARE DIN DATORII ,SCAPARE DE NAPASTA ,DE ACUZARE SI INVINUIRE PE NEDREPT ,DESCOPERIREA CELOR CE NE-AU PAGUBIT ,REUSITA LUI ELENA IN GASIREA UNUI LOC DE MUNCA ,GINDURI BUNE VECINILOR ,COLEGILOR ,COLEGELOR ,SEFILOR,CUMNATELOR ,P[ROFESORILOR SI TUTUROR VRAJMASILOR STIUTI SI NESTIUTI.AJUTA-NE DOAMNE SI SCAPA-NE DE ORICE PRIMEJDIE SI NECAZ.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: